Ascensiunea hacktivismului | Care sunt efectele asupra securității cibernetice?
Introducere
Odată cu ascensiunea internetului, societatea a câștigat o nouă formă de activism – hacktivismul. Hacktivismul este utilizarea tehnologiei pentru a promova o agendă politică sau socială. În timp ce unii hacktiviști acționează în sprijinul unor cauze specifice, alții se angajează în cibervandalism, care este utilizarea hacking-ului pentru a deteriora sau perturba în mod deliberat sistemele informatice.
Grupul Anonymous este unul dintre cele mai cunoscute grupuri hacktiviste. Ei au fost implicați în numeroase campanii importante, cum ar fi Operațiunea Payback (un răspuns la eforturile de combatere a pirateriei) și Operațiunea Aurora (o campanie împotriva spionajului cibernetic al guvernului chinez).
În timp ce hacktivismul poate fi folosit pentru bine, poate avea și consecințe negative. De exemplu, unele grupuri hacktiviste au atacat infrastructura critică, cum ar fi centralele electrice și instalațiile de tratare a apei. Acest lucru poate reprezenta o amenințare gravă la adresa siguranței publice. În plus, vandalismul cibernetic poate cauza daune economice și poate perturba serviciile esențiale.
Creșterea hacktivismului a dus la creșterea preocupărilor cu privire la securitate cibernetică. Multe organizații investesc acum în măsuri de securitate pentru a-și proteja sistemele de atacuri. Cu toate acestea, este dificil să te aperi complet împotriva hackerilor hotărâți și pricepuți. Atâta timp cât există oameni care sunt dispuși să-și folosească abilitățile pentru agende politice sau sociale, hacktivismul va rămâne o amenințare la adresa securității cibernetice.
Exemple de hacktivism în ultimii ani
Alegerile prezidențiale din SUA din 2016
În timpul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016, mai multe grupuri hacktiviste au atacat site-urile de campanie ale ambilor candidați – Hillary Clinton și Donald Trump. Site-ul web al campaniei Clinton a fost lovit de un atac distribuit de refuzare a serviciului (DDoS), care a copleșit serverul cu trafic și a cauzat blocarea acestuia. Site-ul web al campaniei Trump a fost lovit și de un atac DDoS, dar a reușit să rămână online datorită utilizării Cloudflare, un serviciu care protejează împotriva unor astfel de atacuri.
Alegerile prezidențiale din Franța din 2017
În timpul alegerilor prezidențiale din Franța din 2017, site-urile de campanie ale mai multor candidați au fost lovite de atacuri DDoS. Candidații vizați au inclus Emmanuel Macron (care în cele din urmă a câștigat alegerile), Marine Le Pen și Francois Fillon. În plus, jurnaliştilor le-a fost trimis un e-mail fals care pretinde că este din campania lui Macron. E-mailul susținea că Macron a folosit un cont offshore pentru a evita plata taxelor. Cu toate acestea, e-mailul a fost dezvăluit ulterior a fi fals și nu este clar cine s-a aflat în spatele atacului.
WannaCry Ransomware Attack
În mai 2017, o bucată de ransomware cunoscută sub numele de WannaCry a început să se răspândească pe internet. Ransomware-ul a criptat fișierele de pe computerele infectate și a cerut o răscumpărare pentru a le decripta. WannaCry a fost deosebit de dăunătoare, deoarece a folosit o vulnerabilitate din Microsoft Windows pentru a se răspândi rapid și a infecta un număr mare de computere.
Atacul WannaCry a afectat peste 200,000 de computere din 150 de țări. A provocat daune de miliarde de dolari și a perturbat serviciile esențiale, cum ar fi spitalele și transportul. În timp ce atacul părea a fi motivat în primul rând de câștiguri financiare, unii experți cred că este posibil să fi fost și motivat politic. De exemplu, Coreea de Nord a fost acuzată că se află în spatele atacului, deși au negat orice implicare.
Motivații posibile pentru hacktivism
Există multe motivații posibile pentru hacktivism, deoarece grupuri diferite au obiective și agende diferite. Unele grupuri hacktiviste pot fi motivate de convingerile politice, în timp ce altele pot fi motivate de cauze sociale. Iată câteva exemple de posibile motivații pentru hacktivism:
Convingeri politice
Unele grupuri hacktiviste efectuează atacuri pentru a-și promova agenda politică. De exemplu, grupul Anonymous a atacat diverse site-uri web guvernamentale în semn de protest față de politicile guvernamentale cu care nu sunt de acord. Ei au efectuat, de asemenea, atacuri împotriva companiilor despre care consideră că dăunează mediului sau se angajează în practici neetice.
Cauze sociale
Alte grupuri hacktiviste se concentrează pe cauze sociale, cum ar fi drepturile animalelor sau drepturile omului. De exemplu, grupul LulzSec a atacat site-uri web despre care cred că sunt implicate în testarea pe animale. De asemenea, au atacat site-uri web despre care cred că cenzurează internetul sau se implică în alte activități care încalcă libertatea de exprimare
Câștig economic
Unele grupuri hacktiviste pot fi motivate de câștiguri economice, deși acest lucru este mai puțin frecvent decât alte motivații. De exemplu, grupul Anonymous a atacat PayPal și MasterCard în semn de protest față de decizia lor de a opri procesarea donațiilor către WikiLeaks. Cu toate acestea, majoritatea grupurilor hacktiviste nu par să fie motivate de câștiguri financiare.
Care sunt efectele hacktivismului asupra securității cibernetice?
Hacktivismul poate avea o serie de efecte asupra securității cibernetice. Iată câteva exemple despre modul în care hacktivismul poate afecta securitatea cibernetică:
Creșterea gradului de conștientizare a amenințărilor la adresa securității cibernetice
Unul dintre cele mai semnificative efecte ale hacktivismului este că crește gradul de conștientizare cu privire la amenințările la adresa securității cibernetice. Grupurile hacktiviste vizează adesea site-uri web și organizații de profil înalt, care pot atrage atenția asupra vulnerabilități pe care le exploatează. Această conștientizare sporită poate duce la măsuri de securitate îmbunătățite, pe măsură ce organizațiile devin mai conștiente de necesitatea de a-și proteja rețelele.
Costuri de securitate crescute
Un alt efect al hacktivismului este că poate crește costurile de securitate. Este posibil ca organizațiile să fie nevoite să investească în măsuri de securitate suplimentare, cum ar fi sisteme de detectare a intruziunilor sau firewall-uri. De asemenea, ar putea fi nevoie să angajeze mai mult personal pentru a-și monitoriza rețelele pentru semne de atac. Aceste costuri crescute pot fi o povară pentru organizații, în special pentru întreprinderile mici.
Întreruperea serviciilor esențiale
Un alt efect al hacktivismului este că poate perturba serviciile esențiale. De exemplu, atacul WannaCry a perturbat spitalele și sistemele de transport. Această întrerupere poate provoca multe neplăceri și chiar pericol pentru persoanele care se bazează pe aceste servicii.
După cum puteți vedea, hacktivismul poate avea o varietate de efecte asupra securității cibernetice. În timp ce unele dintre aceste efecte sunt pozitive, cum ar fi creșterea gradului de conștientizare a amenințărilor la adresa securității cibernetice, altele sunt negative, cum ar fi creșterea costurilor de securitate sau întreruperile serviciilor esențiale. În general, efectele hacktivismului asupra securității cibernetice sunt complexe și greu de prezis.
